Salamul de Sibiu, istoric, reţetă
Salamul de Sibiu este unul dintre cele mai apreciate produse tradiționale românești, recunoscut pentru gustul său rafinat și pentru calitatea superioară a ingredientelor. Cu o istorie de peste un secol, acest salam a devenit un adevărat simbol al gastronomiei românești și a fost chiar certificat la nivel european ca produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).
Istoria Salamului de Sibiu
Originea Salamului de Sibiu este strâns legată de tradițiile meșteșugărești din Transilvania și Muntenia. Se spune că primele variante ale acestui preparat au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de meșteșugarii italieni stabiliți în România.
Începuturile acestui salam sunt asociate cu Filippo Dozzi, un italian care s-a stabilit la Sinaia în anii 1880 și a început să producă mezeluri de calitate superioară. În acea perioadă, salamul era maturat în pivnițele reci de la poalele munților, unde condițiile erau ideale pentru obținerea unei texturi și a unei arome perfecte.
Numele „Salam de Sibiu” a apărut în perioada interbelică, când acest produs era exportat prin vama de la Sibiu, iar ștampila de control aplicată pe marfă menționa acest oraș. De atunci, denumirea a rămas consacrată, chiar dacă salamul se produce și în alte zone ale țării.
În 2016, Salamul de Sibiu a obținut protecția IGP la nivel european, ceea ce înseamnă că doar producătorii autorizați pot folosi această denumire, respectând rețeta tradițională.
Rețeta tradițională a Salamului de Sibiu
Secretul acestui salam stă în selecția atentă a ingredientelor și în procesul îndelungat de maturare.
Ingrediente principale:
- Carne de porc de calitate superioară
- Slănină tare, fin tocată
- Sare și condimente naturale (piper, usturoi, boia, nucșoară)
- Vin alb (pentru un plus de aromă)
- Membrană naturală
Procesul de preparare:
- Tocarea cărnii și a slăninii – Se utilizează carne maturată și slănină tare, care sunt tocate fin pentru a asigura textura specifică a salamului.
- Amestecarea cu condimentele – Carnea este combinată cu sare, piper și alte condimente naturale, apoi este lăsată la macerat pentru a-și intensifica aroma. Uneori, se adaugă vin alb pentru un plus de rafinament.
- Umplerea în membrană naturală – Pasta obținută este introdusă în membrane naturale, care permit o maturare lentă și uniformă.
- Afumarea – Salamul este supus unui proces lent de afumare cu lemn de esență tare (fag), care îi oferă aroma caracteristică.
- Maturarea îndelungată – Acesta este unul dintre cei mai importanți pași. Salamul de Sibiu trebuie să fie maturat timp de cel puțin 60 de zile în condiții de temperatură și umiditate controlată, ceea ce îi conferă textura fermă și gustul unic.
